frămîntările unui condeier

Mai avem timp să citim? Mai știm cum?

În fiecare an, la 23 aprilie, comemorăm trecerea în neființă, în același an, a lui William Shakespeare și a lui Miguel de Cervantes. Și pentru că e o zi atît de importantă, din 1995, în această zi sărbătorim Ziua internațională a cărții. Prilej extraordinar pentru ca să ne amintim că nu mai citim — media, atît cît mai există astăzi, jubilînd că... [continuare]

Și dacă am fi mai trăit doar un an? Anul pandemiei?

Sînt sătul de văicăreală. Într-o oarecare măsură de a mea, dar, mai ales, de a celorlalți. Pe a mea am învățat de ceva ani s-o elimin extrem de devreme, de-a celorlalți fug înainte de-a ajunge la capătul răbdării și a le spune ceva. În ianuarie 2020, lumea părea perfectă. Economia duduia, zvonurile de război erau doar subiecte pentru a mai umpl... [continuare]

Cum să-ți bați joc și să chinui un animal ca un hipster adevărat

Să începem cu definiția hipster-ului (via dexonline) hípster s. m. Persoană care admiră și adoptă ultimele tendințe în modă, tehnologie, stil etc., în special tendințe pe care le percepe ca fiind neconvenționale sau nonconformiste. ♦ (p. ext.) Persoană superficială. – Din engl. hipster. N-aș vrea să mai adaug nimic. Pînă la urmă trăim într... [continuare]

Bucurați-vă de primăvară! Uitați de ură și de alint!

E primăvară. Primele zile de căldură, de muguri care sînt gata să plesnească, de frunze apărute timid și care tremură la cea mai mică adiere de vînt, de păsări care se caută și al căror cînt e în stare să înlăture negurile cele mai adînci ale minților noastre. Cerul e de peruzea și insectele se proiectează pe el ca niște puncte invizibile. Sînt... [continuare]

Ce-am învățat din primul an de pandemie?

În urmă cu un an publicam primul articol din Jurnal din anul virusului, după ce-n altele două (despre vulnerabilitatea bătrînilor și despre singurătate) încercasem să mă/vă 1 pregătesc pentru noua situație. Bineînțeles că am fost total nepregătit, că n-am și încă nu înțeleg foarte multe din cele ce s-au întîmplat. Au fost zile în starea de urge... [continuare]

La început de august, scurtă dare de seamă

Au trecut mai bine de trei luni de la ultimul articol. Destule s-au întîmplat: starea de urgență a fost înlocuită cu una de alertă, speranțele de relaxare s-au spulberat pe rînd, iar ultimele săptămîni au adus un număr record de îmbolnăviri, spitale sufocate, personal medical epuizat fizic și psihic, iar luminița de la capătul tunelului se arată... [continuare]

Jurnal din anul virusului (XII)

vineri, 10 aprilie Ultima zi de lucru. Pentru două săptămîni sîntem trimiși forțat în concediu. Zile pe care majoritatea le păstrasem pentru vară. Îi întreb pe cîțiva unde merg în concediu? Întîi tresar, apoi mă privesc ca și cum nu ar înțelege, apoi o tristețe fără margini li se întinde pe chipuri. Anul acesta le sînt refuzate locurile fabuloa... [continuare]

Cenzura în vremea pandemiei

În primele zile ale lui 1990, cînd ne-am întors la școală, profesorii, pe rînd, ne îndemnau să rupem din manuale filele pe care se lăfăia portretul atît de cunoscut al Tovarășului. Unii dintre noi o făcuseră deja, ba eu îmi amintesc că decupasem și stema de pe steaguri lăsînd paginile cu găuri în ele. Mutilarea manualelor era atunci modul meu de... [continuare]