hainele împăratului,

Cum să-ți bați joc și să chinui un animal ca un hipster adevărat

de Ilarion Lainic · luni, 19 apr. 2021

Să începem cu definiția hipster-ului (via dexonline)

hípster s. m. Persoană care admiră și adoptă ultimele tendințe în modă, tehnologie, stil etc., în special tendințe pe care le percepe ca fiind neconvenționale sau nonconformiste. ♦ (p. ext.) Persoană superficială. – Din engl. hipster.

N-aș vrea să mai adaug nimic. Pînă la urmă trăim într-o societate așa-zis democratică unde libertatea și libertinajul zburdă ținîndu-se de mînă, fluierînd șăgalnic șlagărele șuierătoare ale unui mileniu plin de culori.

Sătulă de marasmul cotidian, de mulțimea de nefericiți, cei mai mulți săraci și prost îmbrăcați, mintea liberă de inhibiții și de idei vetuste, preconcepute, a acestui nou apostol caută să recreeze lumea și cum ar putea s-o facă decît mestecînd idei care mai de care mai fanteziste (a se citi tîmpite), dar care sînt în stare să-i creeze, atunci cînd se uită în oglindă, o aură de atoateștiutor, de om împăcat cu sine, mereu vesel, alergînd fericit spre… Bine nici el nu știe spre ce, dar asta e lipsit de importanță.

Somnul rațiunii năștea monștri la Goya, hipsterului nostru i-a dat un vis în care se făcea că, obosit de-atîtea milenii în care fusese supus unor banale instincte de cîine, patrupedul s-ar fi revoltat și și-ar fi găsit fericirea într-un meniu vegetarian. La trezire, personajul nostru, în loc să se spele bine pe față, cu apă rece de preferat, și să scuture neîncrezător din cap și să lase-n pe tărîmul viselor șoaptele cîinelui, a hotărît că e o idee excelentă. Doar el a renunțat la carne de vreo zece ani și se simte excelent! Se vede cu ochiul liber!1

N-o mai lungesc, delectați-vă (întreaga discuție aici):

Povestea tîmpită a unui hipster despre cum să ai un cîine vegetarian

Tristețea cîinelui spune mai mult decît aș putea spune eu în cuvinte.

Și sînt prin comentarii cei gemeni în gîndire cu el care-i recomandă să-i dea cîinelui nu știu ce vitamine/suplimente pentru a compensa carențele. Că de vitamine și de suplimente are el nevoie. Nu de-o bucată sănătoasă de carne și de-un os pe care să-l spargă și de-a cărui măduvă să se bucure în tihnă.

Cît de lipsit de empatie să fii ca să nu înțelegi că e o crimă ceea ce faci? Că asumarea unui anumit regim/stil de viață, cum dracului îi mai spune acum, în cazul unei ființe bipede, raționale, e una, dar impunerea lui asupra unei ființe incapabile să se exprime (bine, pînă vom fi în stare să le citim gîndurile, după cum va da din cap mustrătoare intelighenția hipsterească) e un act de agresiune, de veritabilă tortură.

Personajul nostru ne arată plin de sine castronul lăsat gol, lins, dar să nu uităm că, înfometate, animalele (și nu numai) sînt în stare să mănînce orice pentru că instinctul de supraviețuire primează.

Halal să ne fie!

Cu mult tam-tam s-a înființat poliția animalelor, doar că nu știu dacă ea are competențe să intervină în astfel de cazuri. Din păcate, mai avem nevoie și de o poliție a minții, contra prostiei, dar asta nu e doar greu de înființat, dar mă tem că nici nu prea s-ar găsi prea mulți slujbași.

  1. Povestea cu visul îmi aparține în totalitate… 

Fotografie de: [Marten Bjork](https://unsplash.com/@martenbjork){:target=
Fotografie de: Marten Bjork
distribuie



Abonare
RSS
Contact
E-MAIL
Conectare

Alte articole

· Cenzura în vremea pandemiei
29 apr. 2020 · Ilarion Lainic
· Nu! Medicii nu au dreptul să demisioneze! Nu acum!
31 mart. 2020 · Ilarion Lainic