frămîntările unui condeier

Obsesia performanței, fenomenul Brăila și accesul la educație

Puține sînt momentele din viață pe care mi le amintesc cu atîta limpezime ca seara în care, din cartierul muncitoresc, cu blocuri gri, al unui oraș de provincie, am plecat în centru pentru că aflasem că s-au afișat rezultatele la admiterea la liceu. Cineva îmi spuse că obținusem o notă medie generală nesperat de bună la examenul prin care încercam să intru la unul dintre cele mai bune licee din oraș, transformat mai tîrziu în colegiu național.

Și astăzi „văd” lista și notele din dreptul numelui meu. A fost însă un moment care a trecut destul de repede și care, pe mine, nu m-a umplut de fumuri. Cumva mi se părea firesc și, deși nefondat, credeam că am avut și-un dram de noroc.

Din fericire, pe-atunci școala nu devenise o obsesie pentru părinți, așa cum observ că se întîmplă astăzi. Și deși existau școli și clase de elită asta nu însemna că nu aveai nici o șansă să ajungi la un liceu bun. Astăzi însă nu cred că mai e posibil. Părinții se plîng că ai lor copii au mult prea multe de învățat, că nu mai au timp să se joace, că programa școlară nu-i pregătește pentru viață, că sînt învățați să tocească… Și totuși, în mare măsură, ei sînt creatorii sistemului de azi, căci prin diversele intervenții pe lîngă doamne, prin meditațiile la care îi obligă pe copiii din cele mai mici clase (în vremea mea doar în ultimele clase deveneau normă), prin nenumăratele culegeri și caiete de exerciții pe care le cumpără au dat naștere monstrului din prezent.

Iar sistemul s-a mulat mănușă. Au apărut clase speciale, de performanță, școli și licee de elită pentru care merită să te zbați prin toate mijloacele (mutare domiciliu, viză de flotant) pentru ca odrasla să ajungă ceva, deși acest ceva e extrem de nedefinit și de volatil ca zbaterea din aripi a unui fluture.

Scandaluri de tot felul au urmat, iar ultimul dă întreaga măsură a situației actuale din învățămînt.

Încă din 31 mai, Asociația Human Catalyst cerea monitorizarea „Fenomenului Brăila“ prin care, în școli, elevii cu rezultate slabe au fost descurajați să se înscrie la Evaluarea Națională. Există și un raport în care sînt menționate cauzele obiective (factorii de mediu - „familie, comunitate”), dar și subiective („cultura internă a școlii, management și/sau de profesori”) ale acestui fenomen. Și, surpriză, anul acesta Brăila e din nou județul fruntaș cu 87,6% dintre elevi cu medii peste 5, în condițiile în care media la nivel național este de 73,12%. Dar să nu credeți că doar în Brăila se-ntîmplă astfel de „accidente”…

Practic, copiii care provin din familii sărace și care nu au acces la meditații ori cei cu rezultate slabe nu au ce căuta la liceu. Cîte destine s-au frînt oare doar pentru că orgoliul unora trebuie satisfăcut? Și cel mai grav e că nimănui nu-i pasă. E o știre acum. Se vor mai scrie cîteva articole, dar din toamnă dansul nebun copii-părinți-profesori va reîncepe și mai frenetic. Iar de pierdut nu au decît copiii, dar pe ei cine mai are timp să-i întrebe ce viitor își doresc?




ADAUGĂ UN COMENTARIU

Cîmpurile marcate cu * sînt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată. Acest site folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor.
Comentariile sînt publicate după aprobarea acestora de administratorul site-ului.