frămîntările unui condeier

Zarva lumii — 21 iunie 2019

O săptămînă dominată de caniculă, de furtuni și de Evaluarea Națională, dar și o săptămînă de început de concediu ori de așteptare tot mai nerăbdătoare a acestuia.

Și, cum astăzi se împlinesc 107 ani de la moartea lui I. L. Caragiale, un fragment dintr-un articol apărut în Universul, la 9 iunie 1900:

Și cîte adevăruri ar trebui spuse la noi ! Și cîte păreri adevărate stau închise de frică în atîtea oale de os !

Și, ce e mai trist, nu ne bîntuie numai frica de a ne spune părerea, ci și frica de a asculta, exprimată cu îndrăzneală de către altcineva, părerea noastră proprie…

Tremurăm ca nu cumva glasul acelui altcineva să pară a fi al nostru; ne îngrozim să nu trădăm cumva, printr-o clipire de ochi fără voie, prin cea mai neînsemnată mișcare reflexă, prin chiar mutismul nostru, că aceea ce s-aude un moment așa de rar este gîndirea noastră de toate zilele, adînca noastră convingere de multă vreme.

Trecem pe lîngă absurditate și nu ridicăm măcar o sprînceană revoltată; auzim neghiobia și nu zbîrcim măcar dintr-o nară dezgustată; vedem impostura și ticăloșia și zîmbim frumos, ca la întîlnirea celor mai bune cunoștințe.

I. L. Caragiale, Păreri libere

 

Ca întotdeauna, vă aștept sugestiile de lectură și poate unele se vor regăsi în zarva lumii.




ADAUGĂ UN COMENTARIU

Cîmpurile marcate cu * sînt obligatorii. Adresa de e-mail nu va fi publicată. Acest site folosește serviciul Gravatar pentru afișarea pozei de profil a comentatorilor.
Comentariile sînt publicate după aprobarea acestora de administratorul site-ului.